În cadrul analizei specialiştii au utilizat datele privind precipitaţiile zilnice din 185 de regiuni de pe glob, ce au avut loc între 1999 şi 2014. Conform ScienceMag, perioada de 16 ani a fost suficientă pentru a înregistra variaţiile anuale ale precipitaţiilor provocate de fenomene precum El Nino sau alte cicluri climatice pe termen scurt.
De asemenea, specialiştii s-au axat şi pe staţiile meteorologice aflate la 50° de ecuator, fapt ce le-a permis să utilizeze datele sateliţilor atât pentru a-şi valida informaţiile, cât şi pentru a le extrapola. În medie, în fiecare zonă a existat o lună în care precipitaţiile au fost prezente periodic. De asemenea, jumătate din precipitaţiile anuale din fiecare zonă au avut loc în decursul a doar 12 zile, arată raportul realizat de specialişti şi publicat în jurnalul Geophysical Research Letters. Zilele cu cele mai multe precipitaţii au variat în funcţie de loc şi de anotimp, însă tiparul poate fi aplicat la nivel global.
Cercetătorii au mai utilizat şi 36 de modele climatice diferite pentru a identifica modul în care precipitaţiile se pot modifica în viitor. În special, aceştia au analizat precipitaţiile zilnice ce ar avea loc în anul 2085 şi 2100, în cadrul unui scenariu în care nivelul de dioxid de carbon din atmosferă ar ajunge la 936 părţi per milion, în 2100.
În prezent, nivelul de dioxid de carbon este de 408 părţi per milion.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cum va fi vremea în România în următorii ani. Climatolog: Structura anotimpurilor se va schimba
Lucrul mai puţin ştiut despre ploi: bacteriile din nori pot crea precipitaţii